Jungla de asfalt

Incep sa urasc orasul din ce in ce mai mult. Nu orasul meu ci "orasul" in sine, in acceptiunea lui general-universal-valabila. Nu mai pot cu atata asfalt in jurul meu. Cu atatea si atatea cladiri, unele mai dragute altele de-a dreptul hidoase. Toate zgomotele zilei ma aduc cu nervii la limita. Urasc sunetul pickamerului, ii urasc pe soferii tembeli care claxoneaza ca disperatii si scot apoi capul pe geam pentru a-si refula gandurile urate si incinse pe oricine au ocazia.

Nu mai pot asculta nebunia orasului care creste de la zi la zi. Vreau doar sa inchid geamul, sa ma arunc rastignit in patul meu si sa ma visez intr-un loc departe... departe de orice urma de om sau de "civilizatie". Maine e, din nou, luni... jungla de asfalt renaste si o ia de la capat... din nou si din nou si din nou... Ooff...